person reading book and holding coffee

Eu şi cartea. O istorie personală

Beneficiile cititului sunt multiple şi au fost demonstrate ştiinţific

În fiecare an, în data de 23 aprilie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Cărţii. Aceasta a fost instituită de UNESCO şi are drept scop promovarea cititului, publicarea de cărţi şi respectarea drepturilor de autor. În România, din 2005, tot în 23 aprilie se celebrează şi Ziua bibliotecarului. Dincolo de statistici, de nivelul tot mai alarmant al analfabetismului funcțional şi al lipsei de educaţie, care se vede şi se simte tot mai mult în societatea românească, poate că ar fi bine ca fiecare dintre noi, indiferent de vârstă, să se gândească mai în profunzime la relaţia personală pe care o are o cartea, la felul în care ea ne influenţează, ne inspiră şi ne schimbă vieţile. Ce reprezintă cartea cu adevărat în existenţa noastră? Este un moft, o necesitate, o poartă de intrare în societate sau doar o amintire de pe vremea când eram la şcoală?

Pentru mine, cartea este un lucru fără de care nu concep viaţa. Fiecare volum pe care l-am citit m-a mobilat interior şi a contribuit la ceea ce sunt astăzi. În primă fază, cărţile de literatură, şi mai apoi, cele de psihologie, de ştiinţă, de medicină, de religie, de dezvoltare personală, au jucat un rol fundamental în conturarea personalităţii mele. Nu ştiu dacă am priceput pe deplin de prima oară mesajele transmise în aceste cărţi, dar pe măsură ce am dobândit experienţă ele au început să fie mai clare. Am citit întotdeauna dintr-o nevoie interioară. Am fost curioasă să aflu lucruri despre lumea înconjurătoare şi mă bucuram de fiecare dată când aveam cu cine să le discut. Bunicul din partea mamei a fost mereu mai receptiv şi cu el povesteam despre ceea am citit. Nu respingea interpretările mele şi lucrul acesta mi-a dat curaj şi încredere. Nu am citit niciodată pentru a mă lăuda cu câte cărţi citesc pe săptămână sau lună, cum am văzut că se mai practică în mediul online, pentru a fi premiată de cineva, ci pentru că mi-am dorit să învăţ şi să înţeleg lumea şi minunile ei. Mi s-a părut un privilegiu faptul că am putut pătrunde în mintea şi sufletul atâtor oameni care au scris, care în spatele personajelor create au vorbit, în esenţă, despre ei şi au transpus în cuvinte sentimentele lor cele mai intime.

Din punctul meu de vedere, cartea este cel mai eficient mijloc de dezvoltare personală. Viaţa noastră nu mai este aceeaşi după ce am terminat de citit o carte. Ceva în interiorul nostru se schimbă. Devenim mai buni, mai toleranţi, mai înţelepţi, mai darnici. Ego-ul şi orgoliul nostru se estompează. Nu mai vrem să demonstrăm nimănui nimic. Suntem pur şi simplu. Dacă aplicăm în viaţa de toate zilele ceea ce am citit în cărţi, existenţa noastră devine mai luminoasă şi mai bogată. Nu mai judecăm cu asprime pe oricine pentru orice aşa cum o făceam înainte pentru că mintea noastră a trecut la un alt nivel şi a înţeles cum stau lucrurile în realitate. Nu mai aruncăm cu piatra şi suntem dispuşi la dialog. Avem răbdare să ascultăm toate opiniile şi nu ne mai supărăm când acestea nu sunt în concordanţă cu ale noastre. Sufletul nostru trece printr-un proces de curăţire. Este capabil să lase în urmă toate prejudecăţile, toate ideile preconcepute, toate barierele. Înţelege că nu poate evolua dacă rămâne captiv în vechile tipare toxice de gândire. Se deschide către nou şi nu îl mai respinge. Simte că iese din întuneric şi dobândeşte noi dimensiuni.

Cred că relaţia fiecăruia dintre noi cu cartea este unică şi specială. Ce mă atinge pe mine, pe altcineva poate nici să nu impresioneze. Oamenii nu sunt egali şi nici pe aceleaşi trepte de evoluţie spirituală. Cartea dezvoltă mai mult decât vocabularul şi imaginaţia. Ea te ridică din toate punctele de vedere. Prin intermediul ei, creşti uman, intelectual, emoţional, spiritual. Un om cultivat şi citit nu va putea fi niciodată manevrat de oricine şi oricând pentru că va avea suficiente argumente pentru a respinge ideile care i se inoculează. Cartea te face să fii atent la detalii şi să sesizezi toate aspectele care nu sunt regulă. Din acest motiv, politicienii nu alocă suficiente fonduri pentru educaţie şi cultură. Un popor educat se va răzvrăti mereu, la orice decizie, pe când unul needucat nu va opune nicio rezistenţă. Şi este mai bine aşa. Jocurile politice pot fi făcute mai uşor. Beneficiile cititului sunt multiple şi au fost demonstrate ştiinţific: stimulează activitatea cerebrală, reduce stresul, îmbogăţeşte vocabularul şi cunoştinţele, stimulează memoria şi gândirea analitică, îmbunătăţeşte concentrarea şi calitatea somnului, stimulează fericirea, îmbunătăţeşte relaţiile cu ceilalţi, previne demenţa şi alte afecţiuni neurologice şi este o garanţie pentru longevitate.

„Oricât de ocupat ai fi, trebuie să găseşti timp ca să citeşti. Altfel vei capitula în faţa ignoranţei”, spunea Confucius. Îndemnul lui Confucius este unul de care ar trebui să ţinem seama, mai ales că, de multe ori, ne plângem că nu avem timp să citim, din cauza programului încărcat. Aceasta este doar o scuză ca să nu citim. Frunzărirea unei reviste sau a unui ziar nu este acelaşi lucru cu citirea unei cărţi. Cititul presupune o cameră adecvată, linişte, concentrare, o izolare de restul lumii. Trebuie să te laşi purtat pe aripile poveştii pentru a-i putea înţelege sensul. Plus de asta trebuie să alegi cartea potrivită pentru momentul în care te afli. „Cărțile pe care le citim trebuie alese cu mare atenție, pentru că pot fi, cum a scris un rege egiptean pe biblioteca lui, «medicamentele sufletului»”, afirma Oliver Wendell Holmes Sr. Cert este faptul că toate cărţile pe care le citeşti îţi oferă libertatea pe care o cauţi în alte părţi şi nu o găseşti. După ce citeşti eşti mai liber şi mai fericit. Dacă în drumul dvs. spre serviciu există o librărie opriţi-vă şi cumpăraţi o carte. Nu vă gândiţi la preţul ei, ci la cât vă costă dacă nu o citiţi. Oriunde v-aţi afla şi orice aţi face, acordaţi-vă o oră sau două pe zi pentru a citi. Este cel mai frumos lucru din lume. Lectură plăcută!