În vremuri grele, cum sunt şi cele pe care le trăim astăzi din cauza pandemiei de Covid -19, oamenii au nevoie mai mult ca niciodată de speranţă, încredere, curaj şi lumină. Lectura poate fi o îndeletnicire care poate contribui mai ales acum la ridicarea moralului societăţii şi poate aduce bucurie în viaţa celor care îşi găsesc timp şi stare să citească măcar câteva pagini pe zi.
O carte care face bine şi poate fi un remediu în această perioadă este „Gânduri pentru vremuri grele”, de Maria, Regina României. Volumul, publicat de Editura Humanitas, cuprinde o selecţie de texte de Tatiana Niculescu din jurnalul pe care Regina Maria l-a ţinut în timpul Primului Război Mondial şi în care aceasta a consemnat gânduri despre viaţa pe care a trăit-o şi despre provocările cărora a trebuit să le facă faţă, fiind ilustrat cu 32 de cărţi poştale din colecţia Virgil Ierunca. „Printr-o fericită întâmplare datorată Cristinei Cioabă, care le are acum în custodie (ele aparţin Fundaţiei Humanitas Aqua Forte), cărţile poştale cu Regina Maria adunate de Virgil Ierunca au ajuns la mine şi ilustrează acum acest mic manual de îmbărbătare a spiritului în clipele de restrişte. Mereu se vor găsi oameni încercaţi de vremuri grele. Îndrăznesc să sper că, deschizând această carte, cititorul îşi va recăpăta, graţie unei regine luminoase, încrederea în viaţă şi bucuria de a trăi şi poate va găsi forţa de a face un exerciţiu de imaginaţie: să-şi închipuie că, într-o bună zi, îl aşteaptă în cutia de scrisori o carte poştală cu chipul reginei Maria şi că, pe verso, mâna ei i-a dedicat gândurile cuprinse în aceste pagini”, scrie Tatiana Niculescu în introducerea cărţii.
Viaţa nu mai este atât de grea şi complicată, după ce citeşti consemnările Reginei Maria. Nimic nu mai pare imposibil de realizat şi convingerea că dacă vrei cu adevărat, poţi muta munţii din loc, devine o realitate palpabilă. În momente grele nu trebuie să ne plângem de milă, să dăm vina pe ceilalţi pentru ceea ce nu funcţionează aşa cum ar trebui şi să nu facem nimic pentru a schimba lucrurile. Dimpotrivă, trebuie să fim încrezători şi să ne găsim puterea de a merge mai departe, pentru că numai astfel ajutându-ne unii pe alţii vom putea produce binele pe care ni-l dorim cu toţii. „Mă simt plină de speranţă şi încredere, am o senzaţie intensă că, dacă toată lumea face un efort comun serios şi face faţă cu curaj faptului că mai avem de îndurat câteva luni grele, dar că la capătul drumului se vede lumina, se va putea trece peste aproape orice. Trăim o perioadă foarte grea, foarte dezorganizată – toate ţările au aceeaşi problemă, trebuie doar să strângem din dinţi, să răbdăm, aşa cum am răbdat şi războiul, şi să muncim cât putem”, susţine Regina Maria în însemnările sale. Cu siguranţă, citind fragmentul de mai sus, aţi sesizat că nu există diferenţe prea mari între vremurile pe care le-a trăit Regina României şi cele pe care le traversăm noi astăzi.
Indiferent cum se numeşte problema cu care se confruntă umanitatea – război sau Covid-19 – oamenii trebuie să fie puternici şi să nu se lase înfrânţi de dificultăţi. Niciodată nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi de ceea ce ni se întâmplă şi să lăsăm teama să ne guverneze viaţa. Trebuie să învăţăm să ne cultivăm răbdarea şi să avem curajul de a ţine piept tuturor provocărilor. „E o vreme de încercări pe care trebuie să le îndurăm şi, cu cât mai răbdător le îndur, cu atât mai uşor sunt de purtat pe umeri. Depinde foarte mult de tonul pe care îl dau eu – dacă nu mă plâng, se abţin şi ceilalţi. Vom mai avea nevoie încă de mult curaj, aşa că trebuie să facem faţă situaţiei fără crâcnire, ca să nu ne slăbim puterile înaintea încercărilor de care oricum nu putem scăpa”, consemnează Regina Maria. Perioadele grele dezvăluie, însă, adevăratul caracter al oamenilor. În timp ce unii sunt corecţi, alţii sunt gata să facă orice compromis pentru a-şi atinge scopurile personale. „Privesc înainte şi mă întristez – sunt atât de puţini cei cărora le pasă cu adevărat de cauză, iar în toate domneşte în asemenea măsură interesul personal încât te cutremuri şi te apucă slăbiciunea. Încrederea mea în omenire e greu, greu încercată”, scrie Regina Maria cu amărăciune. Nici din acest punct de vedere nu putem spune că s-au schimbat prea multe, omenirea pare că este acum la fel ca la începutul secolului XX…
Singura şansă a umanităţii pentru a ieşi din impas este aceea de a lupta în continuare, de a nu-şi pierde speranţa şi de a nu se întoarce la vechile tipare de gândire. Schimbarea stă în oameni şi în puterea acestora de a mişca lucrurile. Inerţia nu va rezolva niciodată nimic. „Ce pot face altceva decât să lupt în continuare, aşa cum îmi dictează ceea ce eu consider a fi datoria mea, să încerc să-i conving şi pe alţii să muncească, să ajungă la o soluţie, să nu cedeze, să facă eforturi supraomeneşti, să facă imposibilul în împrejurări imposibile – dacă fiecare om şi-ar îndeplini partea lui cu devotament, deznădejdea de zi cu zi a situaţiei s-ar mai îndulci puţin, măcar puţin! Nu cer minuni! Cer doar efort şi dorinţa de a ajuta! Nu plecarea capetelor fără speranţă şi observarea dificultăţilor, inerţia criminală de care sunt înconjurată din toate părţile, lipsa de energie, de mijloace, de «credinţă care mută munţii din loc», pe care o văd rar”, arată Regina Maria în jurnalul său de război. Din păcate, de multe ori în clipele grele oamenii cedează foarte uşor şi nu mai sunt dispuşi să depună vreun efort pentru a găsi soluţiile potrivite, care le-ar face viaţa mai simplă. Din această cauză problemele nu se diminuează, ci se amplifică şi par fără sfârşit.
Jurnalul ţinut în timpul războiului de către Regina Maria este o mărturie despre vremurile în care a trăit, dar mai ales este un îndemn la descoperirea potenţialului care există în fiecare om şi la lumina pe care o poartă în suflet şi de care acesta nu este conştient întotdeauna. Pentru a vă convinge de acest fapt, trebuie să citiţi însemnările Reginei Maria. Sunt un balsam pentru minte şi suflet în momente dificile.
