Despre diversitatea culturală a lumii la început de nou an
Concertul de Anul Nou de la Viena şi nevoia spirituală a oamenilor

Dirijorul Daniel Barenboim a vorbit, recent, despre muzică şi nevoia spirituală a lumii, în condiţiile în care a dirijat pentru a treia oară celebrul Concert de Anul Nou de la Viena. „Sper că îi va inspira pe unii dintre politicienii lumii să se gândească realmente la importanţa nevoii spirituale pentru muzică a populaţiei”, a declarat maestrul. Concertul de Anul Nou a avut loc pe 1 ianuarie 2022 şi a fost transmis în 92 de ţări. Daniel Barenboim s-a mai aflat la pupitrul prestigiosului ansamblu austriac în 2009 şi 2014. În acest an, concertul s-a desfăşurat din nou cu public, dar numărul spectatorilor a fost redus la 1.000. Reducerea numărului de locuri a fost cea mai bună soluţie, întrucât mulţi invitaţi din Germania şi Elveţia nu s-au vaccinat cu doza booster, a afirmat violonistul Daniel Froschauer, preşedintele Filarmonicii din Viena. „Suntem norocoşi că putem face asta cu 1.000 de persoane întrucât muzica trebuie ascultată în direct”, a explicat Daniel Barenboim. În 2021, Concertul de Anul Nou a avut loc sub bagheta lui Riccardo Muti, dar în faţa unei săli goale în contextul pandemiei.
Tabloul „Rondul de noapte” de Rembrandt, dezvăluit în cele mai mici detalii
Muzeul Rijksmuseum din Amsterdam a publicat, recent, o fotografie detaliată a faimoasei picturi „Rondul de noapte” de Rembrandt. „Operaţiunea «Rondul de noapte» este cel mai mare şi mai amplu proiect de cercetare şi conservare din istoria capodoperei lui Rembrandt. Obiectivul operaţiunii «Rondul de noapte» este conservarea pe termen lung a tabloului”, a precizat muzeul. Fotografia, realizată la o rezoluţie foarte înaltă, are o dimensiune de 717 gigapixeli. Graţie unui program special dezvoltat au fost făcute în total 8.439 de fotografii, fiecare dintre acestea măsurând 5,5 centimetri cu 4,1 centimetri. „Fotografiile mici au fost lipite cu ajutorul inteligenţei artificiale pentru a forma imaginea mare finală, cu o dimensiune totală de 5,6 terabiţi”, a subliniat muzeul. Tabloul, realizat de Rembrand în anul 1642, măsoară 380 de centimetri în înălţime şi 453 de centimetri în lăţime. Katrien Keune, directoarea departamentului de ştiinţe din cadrul Rijksmuseum, a declarat că acum va putea fi observat „fiecare pigment din toate micile crăpături”.
Aproximativ 1.500 de limbi vorbite pe Terra ar putea să dispară pentru totdeauna

Aproape jumătate din limbile vorbite pe Pământ sunt ameninţate cu dispariţia, iar 1.500 dintre ele ar putea să dispară până la sfârşitul acestui secol, arată un studiu coordonat de specialişti de la Universitatea Naţională a Australiei şi publicat în revista online „Nature Ecology and Evolution”. „Fără o intervenţie, numărul limbilor care dispar ar putea să se tripleze în următorii 40 de ani, într-un ritm de cel puţin o limbă dispărută în fiecare lună”, au subliniat autorii studiului. Cercetătorii recomandă alcătuirea unei programe şcolare care să sprijine educaţia bilingvă şi să încurajeze atât învăţarea limbilor indigene, cât şi folosirea limbilor regionale dominante. UNESCO a demarat, recent, programul „Deceniul Limbilor Indigene”, care se va desfăşura în perioada 2022-2032. Prin această iniţiativă, Organizaţia Naţiunilor Unite doreşte să protejeze diversitatea lingvistică de pe Terra şi să consolideze drepturile persoanelor care fac parte din rândul minorităţilor lingvistice. Lindell Bromham, unul dintre autorii studiului, a arătat că atunci când o limbă este pierdută, de fapt se pierde foarte mult din „diversitatea culturii umane”.
Numai 2,8 milioane de persoane au vizitat Muzeul Luvru în 2021

Muzeul Luvru a fost vizitat de 2,8 milioane de persoane în 2021, în scădere cu 70% comparativ cu anul 2019, înainte de pandemia de coronavirus, atunci când a primit peste 9,6 de milioane de vizitatori. În 2020, muzeul a fost închis timp de şase luni şi a fost vizitat de 2,7 milioane de persoane. Anul trecut, Luvru, cel mai mare muzeu din lume, a fost închis timp de 116 de zile, între 1 ianuarie şi 19 mai, ca urmare a restricţiilor şi lockdown-ului impus în Franţa. De altfel, în 2021, aproximativ 61% dintre vizitatori au fost francezi, marea majoritate parizieni, în lipsa turiştilor asiatici şi americani. Prin comparaţie, în 2019, 75% dintre vizitatori au fost străini veniţi mai ales din SUA, China, Spania, Germania, Italia şi Marea Britanie. Muzeele publice din Paris au raportat o scădere a numărului de vizitatori în 2021, după redeschiderea lor în luna mai, în condiţiile în care au fost vizitate în total de 2,2 milioane de persoane. În 2018, Muzeul Luvru a depăşit recordul de vizitatori cu 10,2 milioane de persoane.
Dirijorul James Gaffigan a fost numit director al Operei Comice din Berlin
James Gaffigan, dirijorul filarmonicii de la Palau de les Arts Reina Sofia din Valencia, Spania, a fost numit recent director general al Operei Comice din Berlin (Komische Oper Berlin). „Valencia şi Berlin vor deveni cele două cămine muzicale ale mele, iar această nouă responsabilitate nu va însemna o schimbare a relaţiei mele cu Teatrul Les Arts. Dimpotrivă, deschide posibilităţile unei colaborări între cele două instituţii”, a declarat James Gaffigan. Artistul va deţine funcţia până în septembrie 2023 şi o va exercita împreună cu responsabilităţile ce îi revin în fruntea orchestrei valenciene. Angajamentul artistului cu Teatrul Les Arts implică dirijarea a două spectacole de operă şi a două reprezentaţii simfonice per stagiune, alături de responsabilităţile ce decurg din poziţia sa de şef de orchestră al Orquesta de la Comunidad Valenciana (OCV) în următorii patru ani.
Sursa: Agenţia Agerpres