De-a lungul istoriei, Braşovul a jucat un rol fundamental în toate domeniile de activitate, de la cel cultural, până la cel economic, de la cel politic, până la cel financiar. Beneficiind şi de o poziţie geografică privilegiată, fiind situat în inima ţării, judeţul a fost şi este un centru economic de top, cu o industrie dezvoltată şi cu o tradiţie bancară importantă. Dat fiind acest tablou, decizia Băncii Naţionale a României (BNR) de a deschide aici în 1920 o agenţie nu este întâmplătoare. De curând, Agenția BNR Brașov a împlinit 100 de ani de la efectuarea primei operațiuni. Acesta a fost, de altfel, un bun prilej de a discuta cu Dorin Puiu, referent de specialitate în cadrul Agenţiei BNR Braşov, despre momentul aniversar şi despre felul în care instituţia financiară a schimbat vieţile oamenilor pe parcursul timpului.
– Agenţia BNR Braşov a împlinit, recent, 100 de ani de la efectuarea primei operațiuni financiare. La 6 noiembrie 1919, Consiliul General al BNR a decis înfiinţarea primelor sale agenții din Transilvania în orașele Brașov, Sibiu, Cluj, Arad, Timișoara și Oradea, iar în 15 octombrie 1920 agenţia din Braşov şi-a început efectiv activitatea. De ce a dorit banca centrală a României să deschidă o agenţie în inima ţării?
– După încheierea Primului Război Mondial și unirea Transilvaniei, Basarabiei și Bucovinei cu România, Banca Națională a României se afla în fața unui nou început. Extinderea rețelei de sucursale și agenții la nivelul întregii țări nu era singura provocare de pe agenda imediată a instituției, existau și altele, respectiv: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară etc. Necesitatea înlăturării haosului monetar de pe noul teritoriu al țării, prin generalizarea circulației unui singur însemn monetar, putem să spunem însă că a fost motivul imediat pentru care la 6 noiembrie 1919, Consiliul General al BNR a decis înfiinţarea primelor sale agenții din Transilvania, inclusiv la Brașov. De altfel, atunci când, la 11 octombrie 1920, Guvernatorul I. G. Bibicescu preciza în faţa Consiliului de Administraţie că „începerea funcţionării” primelor sedii, „nu mai are niciun motiv de a fi întârziată”, el invoca tocmai terminarea operațiunii de retragere a coroanelor austro-ungare şi propunea ca agențiile ardelene să-şi înceapă operaţiunile în ziua de 15 octombrie 1920, ceea ce s-a și întâmplat și în cazul Agenției Brașov. Au existat, însă, și alte motive pentru care Banca Națională a României a ales Brașovul pentru a înființa aici una dintre primele sale cinci agenții din Transilvania. Așa cum ați menționat și dvs., Brașovul are o poziție geografică privilegiată, fiind așezat în inima țării și, dacă pot să fac un joc de cuvinte, de multe ori de-a lungul istoriei, a fost și inima țării. De asemenea, era vorba de o regiune intens populată și dezvoltată din punct de vedere economic, fiind un centru privilegiat al schimburilor economice dintre exteriorul și interiorul arcului carpatic, cu o industrie dezvoltată și cu o tradiție bancară importantă, după model săsesc, dacă ne gândim la faptul că prima bancă din Transilvania a fost înființată aici, la Brașov, în 1835. De asemenea, Brașovul conservase străvechi tradiții culturale românești, fie și dacă ne gândim că literele de plumb ale lui Coresi au supraviețuit până în anii Primului Război Mondial. Toate acestea au contat, evident, în includerea Brașovului pe lista celor cinci orașe ardelene unde Banca Națională și-a înființat agenții imediat după Unirea din 1918.
– Prima conducere a Agenției Brașov a fost numită de către Consiliul de Administrație al Băncii Naționale, fiind desemnați, prin delegare, în funcția de director d. Gr. Bălănescu, transferat de la Agenția Roman, și Al. Petit, fost casier la Sucursala Brăila. Care au fost primele hotărâri pe care le-a luat noua conducere şi în ce fel au influenţat acestea evoluţia ulterioară a agenţiei?
– Mai întâi ar trebui să precizăm că primii funcționari ai agențiilor băncii din Transilvania, deci nu numai cei de la Brașov, au fost transferați de la sucursalele și agențiile acesteia din Vechiul Regat, deoarece aveau experiența operațiunilor specifice unei bănci naționale. Apoi, trebuie să adăugăm că, așa cum se exprima foarte plastic domnul Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, agențiile au fost și sunt plămânii prin care banca respiră în teritoriu, ceea ce înseamnă că agențiile transmiteau administrației centrale, spre exemplu, nevoia de credite locale și propuneau limitele acestor credite în funcție de garanțiile pe care le ofereau clienții și de soliditatea firmelor respective. Aprobate de Consiliul de Administrație al BNR, solicitările de credit erau concretizate de funcționarii agenției. Așadar, era vorba de un dialog permanent între centru și teritoriu.
Revenind la primele decizii luate la nivelul Agenției BNR Brașov, de fapt la primele acțiuni în care a fost implicată, în ordinea în care s-au realizat, acestea au fost: stabilirea sediului în imobilul fostei Bănci a Austro-Ungariei. Agenția Brașov a BNR și-a început activitatea într-un spaţiu al fostei Băncii a Austro-Ungariei, construit în anul 1877, care era amplasat la numărul 53 pe fosta Uliţa Căldărarilor (denumită în germană Purzengasse şi în maghiară Kap – utca), astăzi str. Republicii nr. 45. Banca Națională a României a cumpărat clădirea sediului din Brașov la un preț ridicat pentru acea vreme: 181.226 coroane de aur; retragerea coroanelor austro-ungare și înlocuirea acestora cu moneda națională, leul, în cadrul acțiunii de mare amploare a unificării monetare, de la care se împlinește, de asemenea, o sută de ani. După finalizarea acestei operațiuni, Agenția Brașov a trecut la operațiunile propriu-zise ale unei agenții a BNR: deschiderea de conturi curente simple și garantate cu efecte publice, scontul de cambii comerciale, împrumuturile pe gaj de efecte publice, mandatele la ordin, cecurile, depozitele, viramente și altele etc.
În 1927, Banca Naţională a achiziţionat şi proprietatea vecină, situată pe aceeași stradă, care fusese redenumită Porţei, la nr. 51 (astăzi Republicii nr. 43), pentru care a achitat văduvei Elena Köpf, „comerciant din Braşov”, 2,8 milioane lei. Noua proprietate era alcătuită dintr-o „casă de piatră cu un etaj, şapte locuinţe şi curte”. O fotografie de epocă, în care se află sediul BNR, surprinde şi o parte din imobilul vecin, la intrarea căruia se poate vedea firma „H. Köpf”. Această clădire a fost destinată locuinţelor funcţionarilor băncii.
– În decembrie 1932, agenţia de la Braşov a fost ridicată la rangul de sucursală. Care au fost performanţele care au dus la această avansare?
– Treptat, potențialul economic al regiunii și-a spus cuvântul și agențiile din Ardeal ale Băncii Naționale au început să le depășească pe cele din Vechiul Regat din perspectiva volumului operațiunilor efectuate. De pildă, în 1927, Agenția Brașov era pe locul 11 la volumul viramentelor, iar în 1934, după anii grei de criză, era pe locul al șaselea în ceea ce privește beneficiul obținut din scont.
Acest moment al ridicării la nivel de sucursală a Agenției BNR Brașov a fost analizat și în lucrarea „Monografia economică a Județului Brașov”, întocmită în cadrul sucursalei în anul 1938. În contact direct cu realitățile acelor vremuri, autorii au consemnat atât importanța creditului ieftin al BNR pentru dezvoltarea economică locală, cât și importanța agenției mai ales în anii Marii Crize Economice: „Agenția Brașov a stat tot timpul la dispoziția factorilor producători din județ, prin creditele de reescompt acordate instituțiunilor de credit, fără diferența de originea etnică a acelora. Datorită acestui fapt și a situației economice a Județului, care era în plină desvoltare și volumul operațiunilor din sediu au crescut în așa masură că Centrala B.N.R., apreciind acest lucru în decembrie 1932 a ridicat agenția la rangul de sucursală. Mai importantă a fost activitatea sediului în timpul crizei bancare, când, cu toate că unele bănci începuse a nu-și mai aranja efectele scadente, lăsându-le să cadă în suferință, BNR totuși a continuat a acorda mai departe credite pentru ajutorarea băncilor la îndeplinirea îndatoririlor față de deponenți. Prin creditele acordate, multe din bănci, care de altfel ar fi fost nevoite a-și închide ghișeurile, au rezistat și și-au continuat operațiunile. Nu mai puțin importantă a fost activitatea sediului în timpul conversiunei datoriilor agricole și urbane, când, prin consimțământul dat, BNR a înlesnit instituțiunilor de credit încheierea aranjamentelor cu debitorii lor, pentru a-și putea relua și această activitate normală”.
Printre instituțiile de credit care și-au desfășurat activitatea în Brașov în perioada interbelică s-au numărat: Banca Generală de Economii „Sparkassa”, prima bancă din țară, înființată la Brașov, Banca „Albina”, primul institut de credit românesc, Banca Românească Braşov, Banca de Comerț Brașov, Banca Ardeleană, bănci populare și bănci agricole etc.
– De-a lungul timpului, activitatea agenţiei s-a diversificat foarte mult, inclusiv în perioada comunistă. În ce au constat noile atribuţii ale băncii?
– În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu. Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR-Bancă de Stat, subordonată iniţial Ministerului de Finanţe, iar din 1957, Consiliului de Miniştri. În 1965, titulatura băncii de emisiune s-a transformat în Banca Naţională a Republicii Socialiste România. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc. Încă din 1948, din cauza activităților în creștere, BNR a închiriat în toată țara mai multe imobile sau spații din imobile care aparținuseră băncilor intrate în lichidare. Între acestea, s-a aflat și cel din Brașov, situat în Piața 23 August (fostă Sfatului) nr. 26.
În septembrie 1950, Banca Națională a României-Sucursala Brașov, printr-un concurs de împrejurări și voință a unor factori decidenți de la vremea respectivă, a fost nevoită să își mute sediul din str. Republicii nr. 45 în Piața Sfatului nr. 26. Actualul sediul al Agenției Brașov a Băncii Naționale a României se află în unul dintre „Palatele Czell”, palate edificate de cei doi frați Frederich și Wilhelm Czell, la începutul secolului XX, ca o expresie a spiritului întreprinzător și puterii financiare a celor doi industriași. Palatul maiestos ridicat în centrul orașului, acolo unde se organizau târgurile în trecut și se împărțea dreptatea, avea renumita cafenea „Elite” la parterul imobilului cu o grădină de vară amenajată în spatele clădirii, spre Pârâul Graft. De la data dobândirii imobilului de către Cassa Generală de Păstrare Brașov, se efectuează modificări necesare refuncționalizării unor spații, situate la parterul imobilului, spații care vor fi destinate activității bancare, ocazie cu care se amenajează și tezaurul de la subsolul băncii. În 1948, în baza Decretului 197/1948 pentru lichidarea și dizolvarea întreprinderilor bancare și institutelor de credit, Banca Generală de Economii din Sibiu (denumirea proprietarului imobilului dupa fuziune) intră în lichidare, imobilele trec în proprietatea Statului Român și ulterior, în baza PV nr. 7504 din 7 septembrie 1956, actualul sediu al agenției este predat de la ILL Brașov către B.N.R. În 2003, clădirea trece din proprietatea statului şi administrarea Băncii Naţionale a României în proprietatea băncii (O.U.G. nr. 51/2003), iar în anul 2006 la solicitarea băncii se întocmeşte lucrarea de clasare şi se înregistrează clădirea în lista monumentelor istorice (Ordinul Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2098/2006).
Dacă operațiunile de la începutul activității priveau: deschiderea unui cont curent, scontul, împrumuturile pe titluri și depozite, mandatele la ordin, cecurile, activitatea s-a extins și diversificat, astfel încât, în perioada comunismului, activitatea Băncii Naționale cuprindea multiple domenii de activitate, accentuându-se funcția sa de bancă comercială prin: creditare (se asigura planificarea, acordarea, urmărirea rambursării și mai ales controlul creditelor utilizate de întreprinderi și cooperative); urmărea modul în care se derulează operațiunile fără numerar în economie și stabilea modalitățile de plată în contractele economice; răspundea de modul în care sunt respectate reglementările privind circulația numerarului, stabilea volumul de numerar necesar efectuării plăților de salarii; realiza urmărirea și controlul privind veniturile bugetului de stat local și republican; realiza activitatea de emisiune și circulație a numerarului, plățile în numerar fiind efectuate exclusiv prin casieriile BNR, chiar și pentru clienții celorlalte bănci; verifica stabilirea și utilizarea fondurilor de salarii.
– După 1990, odată cu instaurarea democraţiei, Banca Naţională a României a intrat într-o nouă fază a istoriei sale. Care au fost principalele schimbări şi cum s-au răsfrânt acestea asupra agenţiilor din ţară? Ce obiective strategice are astăzi BNR şi fililalele sale din România?
– Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare băncilor centrale din Europa şi din lume, obiectivul său fundamental fiind asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Banca Naţională a României este banca centrală a României. Este o instituţie publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti. Obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor (conform Statutului). Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental. Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).
Principalele atribuţii ale BNR sunt: elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României; stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia; administrarea rezervelor internaţionale ale României. Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura instituţie autorizată să emită însemne monetare, în baza unui program de emisiune dimensionat în funcţie de nevoile reale ale circulaţiei băneşti. Banca centrală are competenţa exclusivă de autorizare şi reglementare în domeniul bancar şi este responsabilă cu supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, în scopul asigurării funcţionării şi viabilităţii sistemului bancar. Banca Naţională a României ţine în evidenţele sale contul curent general al Trezoreriei Statului, deschis pe numele Ministerului Finanţelor Publice. Prin lege, este interzisă finanţarea directă a instituţiilor publice de către autoritatea monetară sau accesul privilegiat al acestora la resursele instituţiilor financiare.
În îndeplinirea atribuţiilor sale, BNR beneficiază de suportul unei reţele teritoriale, care, în prezent, este alcătuită din 6 sucursale regionale şi 13 agenţii, situate în zone cu un grad ridicat de bancarizare, fiind astfel asigurat pe plan local profilul instituțional al unei bănci centrale. Actuala structură teritorială este rezultatul unui proces de dezvoltare instituțională derulat în scopul continuării procesului de aliniere a activitățiilor B.N.R. la standardele europene, ale Băncii Centrale Europene și ale sistemului european al băncilor centrale. Agenţiile BNR sunt structuri organizatorice fără personalitate juridică, activitățiie structurilor teritoriale ale BNR s-au reorientat gradual de la activităţi desfasurate preponderent în sfera supravegherii instituţiilor de credit şi asigurarea numerarului în circulaţie (sau a sprijinirii altor activităţi importante ale băncii centrale – ex. derularea procesului de denominare a leului) spre implicarea în cercetarea statistică prin colectarea unor informaţii macroeconomice şi financiare relevante, necesare în conducerea şi calibrarea politicii monetare. Elaborarea şi aplicarea politicii monetare reprezintă una din principalele atribuţii ale Băncii Naţionale a României, prin care se realizează obiectivul fundamental de asigurare şi menţinere a stabilităţii preţurilor. Cercetările statistice şi sondajele derulate de BNR vizează, de asemenea, şi domeniul stabilităţii financiare.
Totodată, rețeaua teritorială a B.N.R. are un rol important în asigurarea interfeței de comunicare la nivel local, în special în ceea ce privește diseminarea și multiplicarea mesajelor instituției, dar și prin implicarea în diverse activități de comunicare externă la nivel local. Mai concret: organizarea de conferinţe ştiinţifice, mese rotunde, simpozioane şi conferinţe de presă cu participarea membrilor CA al BNR în vederea diseminarii unor informaţii concrete publicului larg concentrate pe prezentarea principalelor funcţii ale instituţiei, dar şi a măsurilor în domeniul politicii monetare şi în vederea asigurării stabilităţii financiare; participarea în organizarea proiectelor educaţionale derulate de BNR (ex. „Să vorbim despre bani și bănci” – adresat elevilor, Zilele porţilor deschise pentru studenţii economişti, Academica BNR – adresat masteranzilor, doctoranzilor si cadrelor didactice universitare, EconomicHub – adresat comunității oamenilor de afaceri); colaborarea cu universităţi și inspectorate şcolare în activităţile de diseminare a rezultatelor proiectelor şi monitorizarea impactului acestor activităţi la nivel local. Totodată, prin intermediul reţelei teritoriale, banca centrală oferă în permanenţă informaţii în ceea ce priveste elementele de siguranţă ale bancnotelor, dar şi despre emisiunile numismatice, unele unităţi – sucursalele – având în continuare responsabilităţi concrete în asigurarea numerarului în cantitatea şi structura corespunzătoare.
Începând cu anul 2011, unitatea teritorială din Brașov își desfășoară activitatea în conformitate cu atribuțiile prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea BNR, sub denumirea de Agenția Brașov. Toate acțiunile sunt întreprinse în vederea îndeplinirii obiectivelor strategice ale instituției.