Sănătatea este cea mai mare bogăţie pe care o deţinem în scurta noastră trecere pe Pământ
„Sănătatea e mai bună decât toate”, „Nimic nu-i mai de preţ pe lume ca sănătatea”, „Sănătatea este cea mai bună avuţie”, „E mai bună sănătatea decât toată bogăţia”, „Dacă nu eşti sănătos, nimănui nu-i eşti de folos”, „Cel care are sănătate, are speranţă; iar cel care are speranţă, are totul”. Acestea sunt doar câteva dintre proverbele româneşti despre sănătate pe care le putem citi în cărţi sau pe internet. Ele ne arată cât de importantă este sănătatea în viaţa noastră şi cât de mult trebuie să o preţuim dacă vrem să trăim până la adânci bătrâneţi. Dacă nu acordăm sănătăţii încă din tinereţe atenţia cuvenită şi nu prevenim eventualele afecţiuni, mai târziu vom avea de suferit atât noi, cât şi familiile noastre. Pentru a nu ajunge aici trebuie să învăţăm, să ne informăm din surse sigure şi să nu ignorăm semnele pe care corpul ni le dă atunci când se află în impas.
De doi ani, umanitatea se confruntă cu pandemia de Covid-19. Din fericire, nu este singura boală cu care omenirea are de-a face. Istoria consemnează un şir lung de epidemii şi încercările oamenilor de ştiinţă de-a găsi un remediu pentru salvarea vieţilor. Numai că acum, spre deosebire de alte timpuri, s-a văzut cât de mult contează cunoaşterea, înţelegerea şi conştientizarea că acest virus ne afectează pe toţi în egală măsură şi că nimeni nu este ocolit, dar mai ales cât de importantă este informarea corectă şi educaţia pentru sănătate. Toate aceste aspecte sunt discutate şi în cartea „Povestiri despre epidemii şi vaccinuri”, scrisă de Alexandru Toma Pătraşcu, publicată la Editura Humanitas, şi pe care v-o recomand cu mare căldură. Este un volum foarte incitant, care trebuie aprofundat şi parcurs cu mare atenţie, fiind plin de informaţii interesante, şi care ne poartă într-o călătorie de-a lungul secolelor, de la descoperirea microbilor la îmblânzirea lor, şi ne povesteşte despre primele microscoape, despre teoria germenilor şi despre descifrarea misterelor sistemului imunitar. Este o lectură absolut necesară, mai ales că ultima carte relevantă pe acest subiect, „Vânătorii de microbi”, de Paul de Kruif, a fost publicată în ţara noastră în 1969 la Editura Tineretului, iar de atunci nu s-a mai scris nimic.
Povestea descoperirii vaccinurilor este una fascinantă şi oamenii ar trebui s-o cunoască pentru a decide în cunoştinţă de cauză atunci când se află în situaţii critice. Pentru a accepta imunizarea, ei au nevoie de o documentare corectă, serioasă şi binefăcută. Nu orice vorbă spusă în spaţiul public este relevantă şi îi poate ajuta să ajungă la adevăr. Dimpotrivă, poate face foarte mult rău şi în România s-a simţit din plin acest fapt. Dintotdeauna a existat o reticenţă în rândul publicului până când lucrurile s-au limpezit şi este normal să fie aşa. Nimeni nu acceptă un lucru pur şi simplu. Este nevoie de timp, de deschidere şi de înţelegere. Frica este, însă, elementul principal din cauza căruia oamenii nu vor să se imunizeze. „În spatele atitudinii circumspecte faţă de vaccinuri, dincolo de justificările punctuale, stă frica. Pentru orice părinte, copilul este tot ce poate fi mai important în viaţă, iar responsabilitatea pe care o simte ajunge uneori să fie copleşitoare. Părintele se teme pentru sănătatea copilului, se teme, mai ales, să nu-i provoace el un rău. Chiar dacă toate dovezile arată că vaccinurile sunt sigure, chiar dacă teama este generată de aspecte care nu au nicio legătură cu mecanismul de imunizare, frica de vaccinare este o realitate care nu poate fi trecută cu vederea”, susţine Alexandru Toma Pătraşcu. Dacă reuşesc să treacă de această teamă, oamenii se vor putea bucura de toate avantajele imunizării, care se văd în special în momentele de cumpănă. „În fine, la fel ca în cazul oricărui tratament, pot apărea efecte secundare, dar ele sunt minore faţă de riscurile la care eşti expus în lipsa imunizării. Dacă ţi-e teamă de febra moderată pe care ar putea să o facă copilul după vaccin, oare nu te gândeşti cum ar reacţiona el la boala propriu-zisă? Mai mult, pentru evitarea oricăror probleme, toate vaccinurile sunt monitorizate continuu din punct de vedere al siguranţei şi eficacităţii”, subliniază Alexandru Toma Pătraşcu. Totul depinde, aşadar, de atitudinea pe care oamenii o au în faţa acestei situaţii de viaţă.
Sănătatea este un dar foarte preţios pe care viaţa ni-l oferă şi de care trebuie să avem grijă până în ultima clipă. Aşa cum udăm florile, le curăţăm de frunzele uscate şi le dăm nutrienţii de care au nevoie pentru a creşte, tot aşa trebuie să procedăm şi cu sănătatea noastră. Dacă suntem sănătoşi, ne putem bucura de tot ce este în jurul nostru. Dacă suntem bolnavi, suntem o povară pentru cei apropiaţi, care nu au nicio vină că noi nu ne-am tratat la timp. Educaţia joacă un rol fundamental în această ecuaţie. Dacă se investeşte în educaţia pentru sănătate, toată lumea are de câştigat. Faptul că în ţara noastră nu s-a făcut nimic în acest sens se vede în statisticile care ne clasează pe locuri fruntaşe în Europa la diferite boli. Lipsa educaţiei are consecinţe grave. „Iar dacă ne întoarcem la vaccinuri, românii chiar au nevoie acută de o astfel de «imunizare» prin educaţie. Un recent sondaj publicat de Comisia Europeană arată că ne situăm printre cei mai puţini informaţi cetăţeni ai Uniunii cu privire la acest mijloc important de păstrare a sănătăţii. În special eficacitatea vaccinurilor în prevenirea bolilor este incorect percepută, 28% dintre concetăţenii noştri negându-le o atare funcţie. Nu e de mirare atunci că avem dubioasa onoare de a fi printre ţările cele mai afectate de rujeolă din Europa!”, consemnează Alexandru Toma Pătraşcu. Educaţia trebuie să fie scopul care trebuie urmărit şi atins în următorii ani. „Puterea unei naţiuni nu stă în bogăţia minelor sau în fertilitatea pământului. Puterea unei naţiuni este dată de capitalul uman, bazat pe educaţie. Existenţa unui astfel de capital uman i-a permis Germaniei să se ridice din înfrângerea catastrofală suferită în război. Acesta este obiectivul pe care trebuie să-l urmărim. Căci o educaţie mai bună ne va ajuta nu doar să scăpăm de epidemii, ci şi să avem o viaţă mai plină”, menţionează Alexandru Toma Pătraşcu. De noi depinde cum va arată naţiunea română peste 100 sau 200 de ani.
Cea mai mare bogăţie pe care o avem în scurta noastră trecere pe Pământ este sănătatea. Dacă nu suntem sănătoşi, nu avem nimic, oricâte bunuri materiale sau financiare strângem. Faptul că ne putem trezi dimineaţa bine, că nu avem dureri, că suntem veseli şi zâmbitori, este un semn că suntem sănătoşi. În schimb, dacă ne plângem ba de una, ba de alta, este un semn că sănătatea nu este punctul nostru forte şi că trebuie să acţionăm cumva. Niciodată nu este prea târziu dacă avem voinţă. Vă îndemn să citiţi cartea lui Alexandru Toma Pătraşcu pentru că veţi afla lucruri interesante despre epidemii şi vaccinuri, veţi înţelege cum funcţionează ştiinţa şi de ce trebuie să avem încredere în ea, dar şi cum să vă apăraţi de dezinformare. Sper ca optimismul autorului exprimat în finalul volumului să vă contamineze şi pe dvs. şi să vă dea încrederea în viitor: „Astăzi avem dovada că putem să direcţionăm resurse enorme pentru a rezolva o problemă de sănătate publică; de ce să nu procedăm la fel pentru a îmbunătăţi starea generală de sănătate a oamenilor? Ar avea sens inclusiv din punct de vedere financiar, căci o populaţie sănătoasă şi care trăieşte mai mult oferă baza unei creşteri economice pe termen lung. Avem resursele financiare necesare, avem infrastructura de cercetare, avem o reţea medicală bine pusă la punct. De ce să nu le conectăm şi, printr-o mobilizare similară proiectului Manhattan sau programului Apollo, să iniţiem o revoluţie în sănătate? Am putea chiar să abordăm boala supremă: bătrâneţea. De ce să nu-i găsim un leac? Drumul spre viitor ne stă deschis în faţă, haideţi să păşim cu încredere pe el!”.