person holding laboratory flask

Ştiinţă, cunoaştere şi înţelegere

Statistică îngrijorătoare: românii au cel mai scăzut grad de alfabetizare științifică din UE.

Un raport publicat recent de Eurostat arată că românii au cel mai scăzut grad de alfabetizare științifică din Uniunea Europeană. România se plasează pe ultimul loc în Europa, atunci când vine vorba despre ştiinţă şi tehnologie. Practic, numai 2% dintre compatrioţi au răspuns corect la mai mult de 8 întrebări simple despre știință și tehnologie, în timp ce media europeană este de peste 24%. Documentul relevă că 47% dintre români cred că încălzirea climatică este naturală nefiind cauzată de activitatea umană, în timp ce 25% dintre ei susţin că știința și tehnologia influențează negativ societatea.

Datele studiului sunt îngrijorătoare şi reflectă o situaţie care este de multă vreme ignorată. Românii au carenţe educaţionale foarte mari, iar acestea sunt rezultatul direct al felului în care se face şcoală în ţara noastră. Materiile sunt predate şi studiate individual. De exemplu, copiilor nu li se prezintă în cadrul orelor de la clasă legăturile între matematică şi fizică sau între chimie şi biologie şi felul în care acestea le influenţează viaţa. Informaţiile transmise nu sunt atractive, actuale, de interes, ele sunt ca să fie, şi nu aduc niciun beneficiu elevilor, care, evident, nu le reţin. Învăţatul pe de rost nu are niciun folos pe termen lung, iar lucrul acesta se observă în faptul că România obţine an de an rezultate dezastruoase la testele internaţionale, deşi impresia generală este aceea că elevii de aici sunt străluciţi în comparaţie cu cei din alte ţări. Numai că realitatea demonstrează contrariul.

Recunosc faptul că mi-ar fi plăcut ca la şcoală să fi putut studia totul pe module: de ştiinţă (matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, astronomie), de literatură şi arte (muzică, arte plastice, teatru, film), de limba română, de limbi străine, de sănătate, de educaţie financiară, de religie, de filosofie, de psihologie, de educaţie fizică şi sport. Mi-aş fi dorit ca ele să fi fost adaptate vârstei, iar complexitatea informaţiilor transmise să crească pe măsura trecerii timpului. Este clar că o noţiune o înţelegi într-un fel la 10 ani şi în alt fel la 18 ani. Astfel, toată lumea ar fi fost mulţumită. Eu, pentru că am înţeles informaţiile prezentate şi legătura dintre domenii, şi profesorii, pentru că au reuşit să transmită nişte lucruri pe înţelesul meu. Dar acesta este un vis frumos şi neîmplinit, care nu ştiu când se va concretiza având în vedere timpurile pe care le trăim. Din punctul meu de vedere, cunoaşterea este un tot unitar. Totul are legătură cu totul. Dacă ne îngrijim să vorbim şi să scriem corect, ne îngrijim şi de sănătate. Nu vrem să ne îmbolnăvim şi să îi supărăm pe cei din jur, de aceea mergem la doctor şi ne tratăm. Nu putem vorbi sau scrie agramat pentru că venim în contact cu ceilalţi şi este un lucru care nu ne face onoare. Dacă practicăm un sport, trebuie să cunoaştem şi marii compozitori ai lumii. Alergatul prin parc este mai plăcut atunci când asculţi în căşti o muzică frumoasă compusă de un artist legendar. Cunoaşterea înseamnă informaţie, înţelegere şi respect, atât faţă de propria persoană, cât şi de cei apropiaţi.

Astăzi simţim pe propria piele efectele lipsei de educaţie şi a cunoştinţelor din domenii esenţiale pentru viaţă. De câteva luni asistăm la un război absurd în care părerile pro şi contra legate de vaccinul Covid-19 nu se mai termină. Abia acum înţelegem cât de importantă este educaţia pentru sănătate, care nu a fost făcută la timp nici în familie, nici în societate. Este evident că ştiinţa a progresat enorm în ultimii ani. Ar trebui să ne gândim numai cât trăiau oamenii pe vremea lui Mozart şi cât trăiesc acum. Diferenţa este foarte mare şi ea se datorează în exclusivitate descoperirilor făcute de oamenii de ştiinţă. Fără dorinţa acestora de a rezolva problemele medicale apărute în societate şi noi am trăi mult mai puţin şi mai prost. Ar trebui să medităm la acest aspect şi abia apoi să aruncăm piatra. Ştirile despre oameni care au murit în urma administrării vaccinului Covid-19 se bucură de mare succes şi le întâlnim fără să vrem peste tot, mai ales că ele vin să susţină teoriile conspiraţioniste, dar ceea ce nu ştim este istoricul medical al acestor persoane. Nu ştim dacă urmau un tratament, dacă atunci când au mai fost vaccinaţi au avut probleme, dacă erau alergici sau dacă au suferit vreo transfuzie de sânge în ultimele luni, care să fi determinat o anumită reacţie. Pare că nimeni nu are timp de aceste amănunte vitale şi care ne-ar putea oferi o imagine corectă despre cum stau lucrurile în realitate.

În România nu există, din păcate, o cultură a prevenţiei. Analizele şi controalele medicale se fac de obicei pe ultima sută de metri, atunci când este prea târziu. Cu excepţiile de rigoare, oamenii nu merg la medic pentru a afla de ce se simt rău şi amână la infinit controlul care ar putea să le salveze viaţa. Vorbim despre un comportament greşit, care are consecinţele pe care le vedem. Medicul nu este un bau-bau de care trebuie să ne fie frică, el este o persoană care ne poate ajuta să rezolvăm şi să trecem cu bine peste o problemă de sănătate. Totul depinde, însă, de noi şi de capacitatea noastră de a-i înţelege rolul. Suntem în secolul XXI şi am evoluat suficient de mult ca specie pentru a distinge binele de rău. Străbunicii noştri nu au avut acces la atâta informaţie şi la atâta aparatură performantă pe câtă avem noi azi. Nu mai putem trăi ca pe vremea lor. Nu ne putem întoarce în trecut. Putem lua de la ei lucrurile bune, dar trebuie să trăim în prezent. Trebuie să ne îngrijim de sănătate dacă vrem să fim longevivi şi să ne putem bucura de copii şi nepoţi. Dacă nu facem absolut nimic pentru sănătatea noastră, nu vom ajunge să îi vedem mari şi realizaţi. Este foarte simplu. Avem nevoie de alfabetizare ştiinţifică şi medicală ca de aer. Şi cu toate astea există speranţă. O femeie în vârstă de 100 de ani din Piatra-Neamţ şi-a făcut de curând, în 23 noiembrie 2021, doza booster de vaccin împotriva Covid-19, susţinând că are „încredere în medici”. „De-a lungul vieţii am fost o persoană bolnăvicioasă, am avut meningită pe vremea când antibioticele erau rare, am avut hepatită, am suferit cu rinichii şi de peste 20 ani am o bronşită cronică obstructivă. Dar ceea ce m-a ţinut în viaţă a fost încrederea în medici şi medicamente. La vârsta noastră sunt foarte importante şi necesare. M-am vaccinat pentru că vreau să mă păzesc singură de boala. Nu prea ştiu ce fac alţii, nu pot controla ce vor sau nu, ce fac sau nu. Aşa că fiecare îşi are grija lui”, a afirmat Maria Pantazi. Venerabila doamnă dovedeşte înţelepciune, luciditate şi conştiinţă. Este un exemplu demn de urmat.

Este absurd să gândim că cineva este atât de malefic încât să facă rău unei lumi întregi, aşa cum se insinuează în campaniile de dezinformare. Argumentul că sunt prea mulţi oameni pe planetă nu stă în picioare. Populaţia s-a mărit tot mai mult în urma dezvoltării societăţii şi progreselor ştiinţei. Dacă aceşti factori nu existau, nici numărul oamenilor nu creştea. Să ne amintim numai de epidemiile în urma cărora au fost pierdute mii de vieţi pentru că nu exista antidot… În condiţiile în care în fiecare lună se fac descoperiri importante în domeniul ştiinţific şi tehnologic, este evident că lumea se schimbă. Este normal şi firesc ca oamenii de pe toate continentele să fie nemulţumiţi de deciziile pe care autorităţile le iau pentru că se confruntă cu o situaţie nemaiîntâlnită, o carantină cu restricţii severe nu este cel mai plăcut lucru, dar trebuie să primeze încrederea în ştiinţă, în binele comun şi în faptul că s-a găsit un leac într-un timp foarte scurt. Totul este perfectibil, inclusiv aceste vaccinuri, dar ele sunt o soluţie pentru momentul în care ne găsim. Numai prevenţia, analizele şi controalele medicale anuale ne pot salva viaţa. Cunoaşterea înseamnă lumină şi trebuie să credem în puterea ei. Vom fi mai puternici dacă vom crede în ştiinţă şi educaţie. Vremurile pe care le trăim ne îndeamnă la înţelepciune şi luciditate. Viitorul nostru al tuturor va depinde de alegerile pe care le vom face. Binele şi răul vor coexista mereu, dar numai de noi depinde calea pe care o vom urma. Dacă ne vom da silinţa să înţelegem noţiunile ştiinţifice şi nu vom mai asculta persoane fără nicio pregătire în domeniul ştiinţific, dar care vor să fie auzite, viaţa noastră se va schimba în bine. Încrederea în ştiinţă este singura noastră şansă într-o existenţă longevivă şi curată.