Câteva clipe de evadare din programul zilnic ne pot aduce liniştea mult dorită
Oamenii au nevoie mai mult ca niciodată de bucurii pentru alinarea sufletului, iar noutăţile din domeniul cultural nu lipsesc nici în această toamnă târzie. Vă propun câteva dintre acestea şi sper ca ele să vă inspire, oferindu-vă momente de evadare din cotidian.
Sezonul marilor premii literare franceze din 2022
Scriitorul Philibert Humm a câştigat, recent, Premiul Interallié pe anul 2022 cu romanul său de debut, intitulat „Roman Fleuve” şi publicat de Editura Equateurs, informează livreshebdo.fr. Volumul premiat spune povestea a trei tineri care decid să se îmbarce într-o excursie în canoe pe Sena, ignorând pericolele care îi pândesc şi rugăminţile logodnicelor lor. A fost pentru al doilea an consecutiv când distincţia a fost atribuită unui scriitor foarte tânăr şi unei edituri mai puţin familiarizată cu marile premii literare din Franţa – după performanţa reuşită în 2021 de Editura L’Iconoclaste. În 2021, Premiul Interallié a fost câştigat de Mathieu Palain, recompensat pentru romanul „Ne t’arrete pas de courir”, publicat de Editura L’Iconoclaste. Prix Interallié încheie sezonul marilor premii literare franceze din 2022. Pe 27 octombrie, Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze a fost câştigat de Giuliano da Empoli, pentru volumul „Le Mage du Kremlin”. Premiul Goncourt, cel mai prestigios trofeu din literatura francofonă, a fost decernat pe 3 noiembrie scriitoarei Brigitte Giraud pentru romanul „Vivre vite”. În aceeaşi zi, Premiul Renaudot a revenit scriitorului Simon Liberati pentru volumul „Performance”. Pe 7 noiembrie, artista şi scriitoarea Claudie Hunzinger a câştigat Premiul Femina pe anul 2022, care i-a fost atribuit pentru volumul „Un chien a ma table”. Scriitoarea Emmanuelle Bayamack-Tam a câştigat pe 8 noiembrie Premiul Medicis pentru roman francez cu volumul „La Treizieme Heure”.
Închisoare pentru activiştii care au vandalizat tabloul „Fata cu cercel de perlă”
Doi activişti ecologişti au fost condamnaţi, recent, la două luni de închisoare, din care o lună cu suspendare, după ce au vandalizat tabloul „Fata cu cercel de perlă”, pictat de Johannes Vermeer, expus într-un muzeu din Ţările de Jos, a anunţat presa olandeză. Practic, trei bărbaţi de naţionalitate belgiană au participat la protest, doi dintre ei lipindu-se cu o substanţă adezivă de geamul care protejează această capodoperă din anul 1665, expusă la Muzeul Mauritshuis din Haga. Din fericire, nicio distrugere nu a fost constatată la nivelul pânzei, însă cadrul şi placa din spatele picturii au fost avariate. „Oricine îşi poate imagina fragilitatea unui astfel de tablou, precum şi faptul că el ar fi putut să fie distrus pentru totdeauna dacă lucrurile ar fi mers prost”, a declarat un judecător, citat de agenţia de presă olandeză ANP. În ultima vreme, au fost comise acte similare de vandalism în mai multe zone ale Europei. Activişti ecologişti au stropit cu supă de roşii geamul de sticlă care protejează tabloul „Sunflowers”, pictat de Van Gogh şi expus la National Gallery din Londra, iar alţii au aruncat cu piure de cartofi asupra tabloului „Les Meules” de Claude Monet, expus în Muzeul Barberini din Potsdam.
Un secol de la descoperirea mormântului lui Tutankamon
S-a împlinit, de curând, un secol de la descoperirea mormântului lui Tutankamon. În 4 noiembrie 1922, arheologul britanic Howard Carter a descoperit mormântul aproape intact al faraonului-copil Tutankamon în Valea Regilor, iar acest lucru a dat un impuls fascinaţiei globale pentru Egiptul antic care dăinuieşte până în zilele noastre, transmite EFE. Preşedintele Fundaţiei Gaselec, Gustavo Cabanillas, responsabil al Muzeului Egiptean din Melilla, consideră că descoperirea mormântului lui Tutankamon a schimbat faţa egiptologiei şi a amintit poporului egiptean „mândria trecutului său şi obligaţia de a-şi proteja patrimoniul de potenţialele colonii străine”. Şefa departamentului de antichităţi egiptene de la Muzeul de Arheologie Naţională, Esther Pons, susţine că „interesul pentru Egipt exista dinainte de descoperirea mormântului lui Tutankamon, dar este la fel de adevărat că de atunci încolo s-a accentuat foarte mult”. În opinia sa, au putut fi văzute manifestări ale egiptomaniei îndeosebi în clasele bogate europene, care şi-au umplut locuinţele cu mobilier cu „accent” egiptean, la fel şi cu haine, bijuterii, sticluţe de parfum şi sculpturi. În interiorul mormântului a fost găsită o adevărată comoară compusă din mai bine de 6.000 de artefacte, între care se evidenţiază masca mortuară şi sarcofagul din aur masiv al lui Tutankamon.
Muzeu Albert Einstein la Ierusalim
Guvernul de la Tel Aviv a aprobat, recent, construcţia unui muzeu dedicat marelui fizician Albert Einstein, transmite DPA. Muzeul va fi construit pe terenul Universităţii Ebraice din Ierusalim şi va costa 18 milioane de dolari. Albert Einstein a fost unul dintre fondatorii Universităţii Ebraice şi a lăsat moştenire acestei instituţii care s-a deschis în 1925, scrierile şi bunurile sale. Proiectul noului muzeu, coordonat de Ministerul Patrimoniului Ierusalimului şi de Universitatea Ebraică, include construcţia unei clădiri unice în cadrul Campusului Safra al universităţii, pentru a adăposti în întregime arhivele Einstein. Aceste arhive vor fi accesibile publicului larg în format digital, iar muzeul va servi şi ca spaţiu pentru inovaţii ştiinţifice şi educaţie tehnologică. Vizitatorii vor putea face un tur ale unor replici ale bibliotecii şi biroului celebrului fizician şi vor putea vedea câteva documente originale ale acestuia. Muzeul îşi propune să scoată în evidenţă şi conexiunea profundă pe care fizicianul a avut-o cu destinul poporului evreu, cu statul Israel şi cu Universitatea Ebraică din Ierusalim, pe care a fondat-o. Albert Einstein s-a născut la Ulm, în Germania, şi a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1921.
Studioul Disney va sărbători 100 de ani în 2023
Studioul hollywoodian Disney va celebra anul viitor 100 de ani de la crearea sa, printr-o serie de evenimente planificate în Europa pentru a sărbători această aniversare, informează AFP. La 16 octombrie 1923, Walt Disney a înfiinţat Disney Brothers Cartoon Studio, primul său studio de animaţie. „În ultimii 100 de ani, am văzut cum Disney s-a schimbat, începând cu unul dintre primele desene animate sonorizate (un film cu Mickey Mouse din 1928) şi prezentându-se în prezent prin Disney+ ca un serviciu de streaming”, a declarat Nicole Morse, vicepreşedinte al strategiei de brand pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa la Walt Disney Company. În acest context, Disney va pleca în turneu în Europa cu Hollywood Sound Orchestra, care va interpreta cele mai faimoase melodii din istoria studioului. Totodată, la Disneyland Paris, pe 16 octombrie 2023, vizitatorii „vor avea parte de un program de festivităţi inedit, care va include întâlniri exclusive cu personajele” universului Disney.
Sursa: Agenţia Agerpres