food healthy nature fashion

Cum să trăim pentru a avea o viaţă lungă şi sănătoasă

Boala nu este o încercare şi nicio pedeapsă venită de la Dumnezeu. În cele mai multe cazuri, ea nu este nici pre-determinată genetic. Boala este mai degrabă, în majoritatea cazurilor, rezultatul obiceiurilor acumulate, de-a lungul timpului, de fiecare persoană în parte
Dr. Hiromi Shinya

Corpul uman are capacitatea de a se vindeca singur, iar sănătatea pe termen lung este rezultatul unor „atitudini şi obiceiuri sănătoase”, susţine dr. Hiromi Shinya, autorul cărţii „Enzima miracol. Cum să ajungi sănătos la 100 de ani”, publicată la Editura Lifestyle Publishing. Medicul consideră că cheia care deschide uşa spre o viaţă lungă şi sănătoasă se rezumă la un singur cuvânt: enzimă, adică acel catalizator proteinic ce este produs în interiorul celulelor vii şi care există oriunde este viaţă – plante sau animale. „Cred că există o enzimă-sursă – o enzimă-prototip, nespecializată. Această enzimă-sursă are potenţialul de a deveni orice tip de enzimă, în momentul în care apare o anumită necesitate. Ipoteza mea, care a evoluat de-a lungul anilor mei de practică medicală clinică şi de observaţie, se poate enunţa simplu: sănătatea ta depinde de cât de bine menţii – în loc să epuizezi – cantitatea de enzime-sursă din organism. Folosesc noţiunea de enzime «sursă» când numesc aceşti catalizatori, pentru că ei sunt, în opinia mea, enzime non-specializate, care dau naştere la mai bine de 5.000 de enzime specializate, enzime care îşi asumă anumite activităţi în organismul uman. În acelaşi timp, consider aceşti catalizatori a fi «enzime-minune», pentru că joacă un rol esenţial în capacitatea organismului de a se auto-vindeca”, explică doctorul teoria personală pe care a elaborat-o.

Motivul pentru care oamenii se îmbolnăvesc este acela că le este foarte greu să renunţe la stilul de viaţă pe care îl au şi să schimbe obiceiurile alimentare pe care le-au dobândit de-a lungul timpului. „Când cineva se îmbolnăveşte, vedem, adesea, cum se dă de ceasul morţii să ştie de ce s-a îmbolnăvit. Boala nu este o încercare şi nicio pedeapsă venită de la Dumnezeu. În cele mai multe cazuri, ea nu este nici pre-determinată genetic. Boala este mai degrabă, în majoritatea cazurilor, rezultatul obiceiurilor acumulate, de-a lungul timpului, de fiecare persoană în parte”, arată dr. Hiromi Shinya. Chiar dacă speranţa de viaţă a oamenilor a crescut spectaculos de pildă în Statele Unite, de la 47 de ani, în 1900, până la aproape 78, în 2006, aceasta nu înseamnă că starea de sănătate a acestora este mai bună. Practic, starea de sănătate depinde în exclusivitate de acumularea zilnică a unor obiceiuri. „Deosebirea dintre un centenar sănătos şi unul care suferă la pat nu e una de vârstă. Este o diferenţă acumulată de-a lungul unui secol dintre nişte obiceiuri alimentare şi de viaţă. Pe scurt, dacă o persoană este sau nu sănătoasă, depinde de ce mănâncă şi de cum trăieşte zi de zi. Ceea ce determină starea de sănătate a unui ins este acumularea zilnică a unor lucruri cum ar fi mâncarea, apa, exerciţiul fizic, somnul, munca şi stresul”, menţionează dr. Hiromi Shinya. Specialistul spune că intenţia sa nu este de a critica actualele obiceiuri alimentare şi stilul de viaţă al oamenilor, ci doar de a-i îndemna pe aceştia să-şi verifice starea sănătăţii şi să se gândească dacă obişnuinţele acumulate de-a lungul vremii sunt eficiente în menţinerea sănătăţii proprii.

În momentul de faţă, medicina modernă nu are în vedere întregul, iar corpul uman este tratat pe bucăţele, iar oamenii au de suferit din această pricină. „Medicina modernă este practicată adesea de parcă organismul ar fi o maşină compusă din părţi independente, însă corpul uman este o entitate unică, în care toate părţile sunt interdependente. De pildă, efectele unei singure carii netratate se vor răspândi în tot corpul. În mod similar, hrana care nu a fost mestecată suficient de bine va solicita în plus stomacul şi intestinele, producând indigestii, blocând absorbţia de nutrienţi esenţiali şi creând astfel o mulţime de probleme peste tot în organism. O problemă mică poate să pară irelevantă la prima vedere, dar nu rareori se întâmplă ca problemele mici să conducă la probleme foarte grave”, susţine dr. Hiromi Shinya. Drept urmare, este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru ca starea de sănătate a oamenilor să se îmbunătăţească. Medicul propune înlocuirea zicalei „mâncaţi, beţi şi veseliţi-vă, pentru că mâine veţi muri” cu „mănâncă şi bea cu înţelepciune, ca să trăieşti vesel, şi azi, şi mâine”. Iar acest lucru poate fi făcut dacă oamenii înţeleg limpede cum se epuizează enzimele-sursă şi cum pot fi suplimentate acestea. În opinia sa, un simplu efort zilnic va fi suficient pentru ca ei să trăiască fără să se mai îmbolnăvească vreodată.

Pentru a avea o sănătate de fier, dr. Hiromi Shinya a întocmit o listă de şapte reguli pentru a conserva enzima-minune din organism:

  • o bună alimentaţie;
  • consumul de apă „bună”, cum ar fi apa minerală sau apa dură, care au conţinut mare de calciu şi magneziu;
  • eliminarea regulată a poluanţilor intestinali;
  • exerciţiul fizic moderat;
  • o odihnă adecvată, ceea ce înseamnă culcarea la aceeaşi oră în fiecare seară;
  • practicarea respiraţiei şi meditaţiei, precum şi
  • regăsirea bucuriei şi iubirii.

Calitatea vieţii depinde de felul în care oamenii se raportează la aceste principii şi în ce măsură reuşesc să le aplice în viaţa de zi cu zi.

Totodată, medicul recomandă câteva obiceiuri alimentare, care dacă vor fi urmate vor aduce o îmbunătăţire a vieţii. De exemplu, oamenii trebuie să mestece temeinic mâncarea, fiecare îmbucătură între 30 şi 70 de ori, pentru că în felul acesta vor mări nivelul glucozei în sânge, care, la rândul ei, suprimă pofta de mâncare şi preîntâmpină mâncatul excesiv. Mai mult decât atât este important ca ei să termine de mâncat şi băut cu 4-5 ore înainte de a merge în pat. „Când este gol, stomacul are un conţinut foarte acid, care omoară bacteriile Helicobacter pylori, ca şi alte bacterii rele, creând un mediu intestinal echilibrat, care este propice autovindecării, măririi rezistenţei şi îmbunătăţirii sistemului imunitar”, subliniază medicul. De asemenea, oamenii trebuie să bea în fiecare zi între 8 şi 10 căni de apă bună şi să consume carbohidraţi de înaltă calitate cum ar fi orez nerafinat sau brun, orz nerafinat, hrişcă, mei, porumb, amarandine, quinoa, pâine integrală sau hrişca japoneză din boabe nerafinate. În acelaşi timp, ei trebuie să micşoreze dependenţa de medicamente prin modificarea alimentaţiei şi prin efectuarea de exerciţii oricând este posibil.

Obiceiurile pozitive pot fi, însă, transmise de la o generaţie la alta. Chiar dacă părinţii s-au confruntat cu probleme de sănătate, copiii pot schimba acest lucru, dacă sunt suficient de motivaţi ca să nu mai repete greşelile înaintaşilor lor. „Cu cât eşti mai bătrân, cu atât mai greu îţi vei schimba obiceiurile. Mai mult, obiceiurile care ţi se întipăresc în minte când eşti tânăr exercită o puternică influenţă de-a lungul întregii tale vieţi. Prin urmare, este important să le întipăreşti copiilor obiceiuri bune de la o vârstă cât mai fragedă”, este de părere dr. Hiromi Shinya. Este adevărat că oamenii se nasc cu nişte factori ereditari daţi, dar obiceiurile pot fi modificate prin voinţă. În funcţie de acumularea acestor obiceiuri, factorii ereditari se pot schimba fie în bine, fie în rău. Cert este faptul că obiceiurile bune, care te salvează, pot salva şi generaţia următoare. Alcoolul şi tutunul sunt cele mai proaste obiceiuri de viaţă, iar motivul pentru care sunt considerate aşa este acela că ele creează dependenţă. „Mulţi nu pot trăi o zi fără să bea sau să fumeze. Vă pot spune pe loc dacă o persoană fumează sau nu, pur şi simplu privindu-i faţa. O persoană care fumează are o piele cenuşie caracteristică. Pielea devine cenuşie când fumezi pentru că, pe lângă îngustarea vaselor capilare, care împiedică transferul oxigenului şi al nutrienţilor spre celule, nu se mai pot excreta nici reziduurile, nici produsele de descompunere. Cu alte cuvinte, culoarea cenuşie a pielii se datorează toxinelor acumulate în celulele pielii”, afirmă medicul. De altfel, alcoolul şi tutunul dau naştere unui număr mare de radicali liberi în interiorul organismului, iar cantităţi enorme de vitamina C sunt distruse, mai ales atunci când fumezi.

Dincolo de stilul de viaţă şi de obiceiurile alimentare acumulate de-a lungul vieţii, oamenii trebuie să fie conştienţi de potenţialul uriaş pe care îl posedă. Ei trebuie să-şi asculte propriul corp şi să înţeleagă că vindecarea trupului stă în mâinile lor. Iubirea joacă un rol esenţial în această ecuaţie. Cei care îşi plâng de milă, duc o viaţă singuratică şi se concentrează doar asupra lucrurilor negative vor avea de suferit, indiferent cât de sănătos au trupul. „Dacă o persoană crede cu tărie că va fi vindecată şi îşi va trăi iubirea din adâncurile inimii, eu cred că acea persoană va fi în stare să scape de boală. Dacă doreşti să trăieşti din adâncul sufletului tău, indiferent ce se întâmplă, ca să-ţi vezi iubiţii copii sau nepoţi cum cresc, atunci există şansa de a trăi ca să vezi ceea ce doreşti. În funcţie de puterea voinţei tale, poţi deschide porţi spre nişte posibilităţi aparent imposibile. Pentru a vindeca o boală, doctorul nu poate, pur şi simplu, să taie «părţile bolnave» din corpul pacientului sau să-i dea un medicament şi gata. Vindecarea înseamnă să-ţi motivezi pacientul ca să simtă o fericire autentică. Un doctor cu adevărat mare este un doctor care oferă cu talent o asemenea motivaţie”, subliniază dr. Hiromi Shinya. Prin urmare, o viaţă fericită este una aflată sub semnul iubirii. Primeşti iubire, clădeşti iubire împreună cu alţii şi, în final, oferi iubire. Atunci când un om este cu adevărat fericit, analiza sângelui arată un sistem imunitar foarte activ, nivelul stresului descreşte şi echilibrul florei bacteriene intestinale este restabilit.

Pentru a avea o viaţă sănătoasă, oamenii trebuie să trăiască în armonie. Degeaba au o alimentaţie perfectă, dacă îşi hrănesc mintea cu frică şi stres. „O persoană care este zilnic stresată mental şi este prea ocupată ca să mănânce cum trebuie, va avea parte de un dezechilibru fizic. O boală nu este produsă de un singur factor. Totul este interconectat. Factori mentali, factori fizici, factori de mediu… Te îmbolnăveşti dacă toţi aceşti factori se reunesc şi formează un ciclu rău. O alimentaţie neadecvată va produce cantităţi mari de radicali liberi. Dar acelaşi efect îl au şi sentimentele negative, cum ar fi ura, resentimentele, gelozia, care sunt la fel de distrugătoare pentru sănătate ca o alimentaţie proastă. Poţi să te laşi de băut, să te laşi de fumat, poţi să ai o alimentaţie perfectă, dar dacă îţi «hrăneşti» mintea cu furie, stres şi frică, tot te poţi îmbolnăvi. Ca să trăieşti o viaţă sănătoasă, este foarte important să menţii o stare a minţii de armonie şi stabilitate”, conchide dr. Hiromi Shinya. Cartea medicului japonez, „Enzima miracol. Cum să ajungi sănătos la 100 de ani”, pionierul chirurgiei colonoscopice, prezintă concluziile muncii sale de-o viaţă în slujba pacienţilor din întreaga lume. Ea explică mecanismul de funcţionare al enzimei-minune şi de ce este atât de importantă pentru sănătatea omului. Totodată, cartea nu este un manual de medicină şi nu se doreşte a fi o alternativă la tratamentele prescrise de medici, care cunosc mai bine ca oricine nevoile specifice ale pacienţilor, ci este un îndrumar spre un mod de viaţă fericit şi sănătos. Dacă oamenii vor îmbrăţişa această metodă, totul depinde în exclusivitate de ei şi de nimeni altcineva.